Am fost la Crasna, acasa la Maria Ilut!

La data de 8 octombrie sau împlinit şase veacuri de la prima atestare documentară a capitalei istorice a Bucovinei. Cu această ocazie Asociaţia de Binefacere Casa Limbii Române împreună cu primăria oraşului Cernăuţi au organizat festivalul literar-muzical „La Prut, pe un picior de plai”, care a avut loc la 4 – 5 octombrie în sala Palatului Academic din Cernăuţi. La acest festival au fost prezente colective folclorice din România, Polonia, Cehia, Austria, Italia şi R. Moldova. Ţara noastră a fost reprezentată de către colectivul etno-folcloric „Crenguţă de Iederă”, conducător artistic, Maria Iliuţ.

„Timp de două zile oraşul Cernăuţi a fost în sărbătoare, am ţinut neapărat să invităm mai multe colective folclorice printre care se numără şi „Crenguţa de Iederă” din R. Moldova. Când au urcat pe scena Palatului Academic şi au interpretat melodiile „Bucovina”, şi „De la Cernăuţi la vale”, cei prezenţi în sală au fost profund emoţionaţi, deoarece aceste melodii îi caracterizează foarte mult. Toate colectivele prezente au interpretat câte două piese dedicate oraşului. Majoritatea melodiilor sunt culese în Bucovina, doar că unele din ele au fost date uitării şi, spre marea mea mirare, au fost interpretate la acest festival”, ne-a spus Vasile Tăriţeanu, preşedintele Asociaţiei de Binefacere „Casa Limbii Române”.

Am trăit cele mai emoţionante clipe din viaţa mea

Interpreta Maria Iliuţ a interpretat câteva melodii pe care le-a dedicat tuturor locuitorilor din Cernăuţi. „Am susţinut multe concerte acasă, dar aş vrea să ştiţi că niciodată nu am avut atâtea emoţii ca în aceste clipe. Chiar dacă sunt stabilită cu traiul de ani buni la Chişinău, eu nu uit pentru nicio clipă de Bucovina. Iar acum, când Cernăuţii împlinesc frumoasa vârstă de 600 de ani, aş vrea să vă spun că trăiesc cele mai emoţionante clipe din viaţa mea. Am venit împreună cu ansamblul Universităţii de Stat din Moldova „Crengută de Iederă”, le-am pregătit şi o surpriză pe care le-am spus-o în ultimul moment. Îndată după festival, am ţinut neapărat ca formaţia să vadă şi locul unde mi-am petrecut copilăria. Au vizitat Crasna şi casa mea părintească. De această dată, au fost oaspeţii mei. Sper că am reuşit să le fac o surpriză plăcută”, afirmă Maria Iliuţ.

În vizită la casa părintească a Mariei Iliuţ

Ajunşi acasă, membrii ansamblului „Crenguţă de Iederă” au rămas uimiţi de locurile frumoase pe care le-au vizitat la Cernăuţi. „Pentru noi această plecare va rămâne o amintire vie şi frumoasă. Atâta timp cât a durat festivalul, noi am reuşit să ne facem prieteni din Polonia, România şi Italia. Am vizitat şi Mănăstirea Bănceni, unde am şi fost cazaţi. În ultima zi, am plecat la casa părintească a Mariei Iliuţ. Acolo, am făcut cunoştinţă cu membrii familiei Iliuţ, iar spre seară am plecat cu toţii la o cabană unde ne-am petrecut ultima zi din călătoria noastră. Am rămas profund emoţionaţi de portul popular din Cernăuţi, de tradiţiile pe care le are Bucovina”, susţin membrii ansamblului „Crenguţă de Iederă”.

În vizită la Mănăstirea Bănceni

„Crenguţa de Iederă” a avut ocazia să viziteze şi Mănăstirea Bănceni, care este cea mai vestită mănăstire din Bucovina. „Aici slujesc 90 de călugări. În incinta mănăstirii se află patru biserici, iar în prezent se construieşte încă o biserică care va avea şapte altare. Slujbele se ţin în limba română, aici vin oameni din toate colţurile Europei. Iar ceea ce vedeţi la mănăstire, s-a construit cu ajutorul oamenilor. Mai avem şi 50 de copii, care au fost abandonaţi de părinţi. Mulţi dintre ei au fost părăsiţi de mame chiar în prima zi de naştere, a fost şi un caz când am găsit un copilaş la lada de gunoi, iar noi i-am luat la mănăstire”, afirmă părintele Ioan.

Maria Iliuţ a cântat la Clubul Folcloriştilor

Clubul Folcloriştilor, Etnografilor, Interpreţilor şi Amatorilor de Folclor s-a întrunit ieri la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, invitata şedinţei fiind Maria Iliuţ, însoţită de Ansamblul Etnofolcloric ,,Crenguţă de iederă” al Universităţii de Stat din Chişinău.
Întâlnirea cu Maria Iliuţ a început cu o doină interpretată de îndrăgita cântăreaţă, pe care au acompaniat-o Victor Botnaru (cobză, caval, ocarină), Sergiu Diaconu (cobză) şi Dumitru Negură (fluier). Recitalul a inclus piese folclorice autentice, culese de la rapsozi populari: „Toamna când se leagă munţii”, „De la Nistru mai la vale”, „Vine trenul greu la deal”, „Iertăciunea de la Crasna”, Maria Iliuţ evoluând împreună cu tinerii din „Crenguţa de iederă”.
Publicul a fost plăcut surprins de faptul că discipolii interpretei ştiu nu doar să cânte frumos, ci şi să danseze cu foc, membrii formaţiei „Crenguţa de iederă” prezentând ,,Polca”, ,,Hora de la Ciudei” etc.
Maria Iliuţ a mărturisit că îi este greu să lucreze cu studenţii, pentru că ei vin la repetiţii obosiţi după cursurile de la Universitate. Rezistă doar cei care iubesc cu-adevărat cântecul şi muzica populară.
Pe parcursul serii de la Clubul Folcloriştilor au luat cuvântul Andrei Tamazlâcaru, Tudor Ungureanu, Ioan Paulencu, Nicolae Gribincea, Dina Vrăjmaşu, Valentin Tomuleţ, decanul facultăţii de Arte Frumoase de la USM.

Maria Iliuţ deţine peste 20 de costume populare

În satul Crasna, Cernăuţi cultura populară este un proces viu, care se dezvoltă pe zi ce trece tot mai mult. Confecţionarea costumelor populare este arta care reprezintă această regiune.
Cîntăreaţa de muzică populară Maria Iliuţ este emisarul Bucovinei, la fiecare ieşire scenică uimeşte publicul prin costumele bogate şi atrăgătoare care captează atenţia tuturora chiar de la primul pas făcut pe scenă.
,,În satul natal, la Crasna fiecare fată neapărat trebuie să aibă în lada ei de zestre, un costum naţional”, ne spune cu o deosebită plăcere şi mîndrie Maria Iliuţ.
Chiar şi la horă oamenii vin în costume naţionale iar cel care nu are stă la gard şi pîndeşte.
A crescut în costum popular, la ora actulă deţine peste 20 de costume confecţionate de surorile sale Saveta şi Ileana, care la rîndul lor au participat la multe concursuri de unde sau ales cu premii şi cuvinte de laudă. Confecţionarea costumelor populare necesită o muncă enormă, este un lucru pe care nu-l poate face oricare.
Cel mai vechi costum din colecţia Mariei Iliuţ are peste 200 de ani, la găsit la o vecină care are peste 80 de ani, ea îl avea de la bunica sa care a fost mireasă în acest costum. Este bogat în culori vegetale şi mărgele care sau păstrat pînă la momentul de faţă intr-o formă excelentă. Un alt costum care are peste 100 de ani l-a moştenit de la străbunica sa.
Ţine foarte mult la ele şi şi-ar dori să-şi deschidă propriul muzeu ca să le poată vedea şi admira toţi doritorii.
,,Am costume doar din zoana care mă reprezintă, cîteodată îmi zic că de-aş avea atîtea spectacole cîte costume am. Nu reuşesc să le îmbrac pe toate, sunt variate atît la brodătură, figuri, culori la care şi izvodul este diferit. Consider că ele sunt toată averea mea, am într-un şifoner numai costume polulare, catrinţele, poalele toate îşi au locul lor, sunt combinate deoarece la nunţi, petreceri am un port aparte iar la festivităţi dacă ştiu că sunt invitaţi specialişti în domeniu atunci mă îmbrac în cele mai autentice, care au valoare şi ştiu că vor fi apreciate”,ne povesteşte Maria Iliuţ.
Printre numeroasele sale costume se mai numără, sumanul, cojocul, cheptarii şi bundiţa. Nu lipsesc nici sălbiile despre care se spune că cel care poartă mai multe rînduri de sălbii la gît este mai bogat.
Unii o invidiază pentru portul său naţional, în schimb Mariei Iliuţ îi place să ajute lumea, la mari interpreţi din republică printre care se numără Maria Bieşu, Arseni Butnaru, precum şi multora artişti tineri le-a adus costume confecţionate de surorile sale.
Îi place să arate bine atunci cînd iese pe scenă, de fiecare dată îşi alge cu mare atenţie costumul pe care urmează să-l îmbarce şi toate astea din simplul motiv că muzica populară şi costumul naţional sunt bogăţia sufletului său pe care le valorifică şi le face a fi cunoscute şi apreciate în întrega lume.

,,Crenguţa de Iederă” la sărbătorile de iarnă

Ansamblul etno-folcloric ,,Crenguta de Iederă” al Universităţii de Stat din Chişinău este condus de distinsa interpretă de muzică populară Maria Iliuţ, care mai este numită şi ,,privighetoarea din munţii Carpaţi”.
,,Iedera este o plantă verde mereu, atât vara cât şi iarna. Prin denumirea dată ansamblului, am găsit anume ceea ce-i caracterizează pe aceşti tineri talentaţi, care caută să asimileze şi să promoveze tot ce-i frumos”, ne spune doamna Maria Iliuţ.
Membrii formaţiei folclorice, studenţi ai USM, sunt înzestraţi cu harul de a valorifica folclorul nostru moştenit de secole. Ansamblul are în componenţa sa 38 de persoane, repertoriul acestuia e constituit din cântece şi dansuri culese din nordul Moldovei şi Bucovinei. „Crenguţa de Iederă” a evoluat strălucit în cadrul Festivalului Folcloric „În grădina cu flori multe”, care s-a desfăşurat în capitala Bucovinei, Cernăuţi. Gazdele i-au primit pe artiştii din Chişinău cu multă căldură: li s-au organizat plimbări prin oraş, excursii pe locurile eminesciene şi istorice, la splendida Reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovineni.
Formaţia a participat în noiembrie şi la concertul de Gală al Festivalului – Concurs Municipal ,,La onor, la datorie” (ediţia a 11-a), care a avut loc în Sala cu Orgă, fiind o trecere în revistă a cântecelor populare ostăşeşti. Evoluarea ,,Crenguţei de Iederă” a fost apreciată de juriu cu note maxime, ansamblul obţinând Premiul I, şi asta graţie dnei Maria Iliuţ. Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, ansamblul va participa la concursul ,,Tradiţii şi obiceiuri de iarnă” (20 decembrie) şi la Festivalul ,,Aprindeţi luminile” (24 decembrie). Colectivul se pregăteşte intens pentru a-i uimi şi în acest an pe spectatori şi pe membrii juriului cu noi perle ale folclorului nostru autentic. Repertoriul de iarnă va include colinde, urături şi dansuri cu măşti care au un substrat magic: dansul moşnegilor, caprele, urşii, ţigăncile şi dansul căiuţilor.
Nicolae Paliţ, un vestit interpret de cântece populare, afirmă: ,,Ce este mai frumos pe lume decât cântecul popular din inima mamei, altoit cu multă dragoste de tată, desprins din freamăt de codru, întreţinut de murmurul izvorului, care îţi răscoleşte întreaga fiinţă şi te înalţă deasupra vântului, deasupra norului, deasupra negurii”.
,,Crenguţa de Iederă” împreună cu Maria Iliuţ au drept scop de a face auzit folclorul nostru muzical pretutindeni, căci precum vinul, aşa şi cântecul popular, cu cât este mai vechi, cu atât devine mai bun, mai valoros.