Maria Iliuţ a cântat la Clubul Folcloriştilor

Clubul Folcloriştilor, Etnografilor, Interpreţilor şi Amatorilor de Folclor s-a întrunit ieri la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, invitata şedinţei fiind Maria Iliuţ, însoţită de Ansamblul Etnofolcloric ,,Crenguţă de iederă” al Universităţii de Stat din Chişinău.
Întâlnirea cu Maria Iliuţ a început cu o doină interpretată de îndrăgita cântăreaţă, pe care au acompaniat-o Victor Botnaru (cobză, caval, ocarină), Sergiu Diaconu (cobză) şi Dumitru Negură (fluier). Recitalul a inclus piese folclorice autentice, culese de la rapsozi populari: „Toamna când se leagă munţii”, „De la Nistru mai la vale”, „Vine trenul greu la deal”, „Iertăciunea de la Crasna”, Maria Iliuţ evoluând împreună cu tinerii din „Crenguţa de iederă”.
Publicul a fost plăcut surprins de faptul că discipolii interpretei ştiu nu doar să cânte frumos, ci şi să danseze cu foc, membrii formaţiei „Crenguţa de iederă” prezentând ,,Polca”, ,,Hora de la Ciudei” etc.
Maria Iliuţ a mărturisit că îi este greu să lucreze cu studenţii, pentru că ei vin la repetiţii obosiţi după cursurile de la Universitate. Rezistă doar cei care iubesc cu-adevărat cântecul şi muzica populară.
Pe parcursul serii de la Clubul Folcloriştilor au luat cuvântul Andrei Tamazlâcaru, Tudor Ungureanu, Ioan Paulencu, Nicolae Gribincea, Dina Vrăjmaşu, Valentin Tomuleţ, decanul facultăţii de Arte Frumoase de la USM.

Maria Iliuţ deţine peste 20 de costume populare

În satul Crasna, Cernăuţi cultura populară este un proces viu, care se dezvoltă pe zi ce trece tot mai mult. Confecţionarea costumelor populare este arta care reprezintă această regiune.
Cîntăreaţa de muzică populară Maria Iliuţ este emisarul Bucovinei, la fiecare ieşire scenică uimeşte publicul prin costumele bogate şi atrăgătoare care captează atenţia tuturora chiar de la primul pas făcut pe scenă.
,,În satul natal, la Crasna fiecare fată neapărat trebuie să aibă în lada ei de zestre, un costum naţional”, ne spune cu o deosebită plăcere şi mîndrie Maria Iliuţ.
Chiar şi la horă oamenii vin în costume naţionale iar cel care nu are stă la gard şi pîndeşte.
A crescut în costum popular, la ora actulă deţine peste 20 de costume confecţionate de surorile sale Saveta şi Ileana, care la rîndul lor au participat la multe concursuri de unde sau ales cu premii şi cuvinte de laudă. Confecţionarea costumelor populare necesită o muncă enormă, este un lucru pe care nu-l poate face oricare.
Cel mai vechi costum din colecţia Mariei Iliuţ are peste 200 de ani, la găsit la o vecină care are peste 80 de ani, ea îl avea de la bunica sa care a fost mireasă în acest costum. Este bogat în culori vegetale şi mărgele care sau păstrat pînă la momentul de faţă intr-o formă excelentă. Un alt costum care are peste 100 de ani l-a moştenit de la străbunica sa.
Ţine foarte mult la ele şi şi-ar dori să-şi deschidă propriul muzeu ca să le poată vedea şi admira toţi doritorii.
,,Am costume doar din zoana care mă reprezintă, cîteodată îmi zic că de-aş avea atîtea spectacole cîte costume am. Nu reuşesc să le îmbrac pe toate, sunt variate atît la brodătură, figuri, culori la care şi izvodul este diferit. Consider că ele sunt toată averea mea, am într-un şifoner numai costume polulare, catrinţele, poalele toate îşi au locul lor, sunt combinate deoarece la nunţi, petreceri am un port aparte iar la festivităţi dacă ştiu că sunt invitaţi specialişti în domeniu atunci mă îmbrac în cele mai autentice, care au valoare şi ştiu că vor fi apreciate”,ne povesteşte Maria Iliuţ.
Printre numeroasele sale costume se mai numără, sumanul, cojocul, cheptarii şi bundiţa. Nu lipsesc nici sălbiile despre care se spune că cel care poartă mai multe rînduri de sălbii la gît este mai bogat.
Unii o invidiază pentru portul său naţional, în schimb Mariei Iliuţ îi place să ajute lumea, la mari interpreţi din republică printre care se numără Maria Bieşu, Arseni Butnaru, precum şi multora artişti tineri le-a adus costume confecţionate de surorile sale.
Îi place să arate bine atunci cînd iese pe scenă, de fiecare dată îşi alge cu mare atenţie costumul pe care urmează să-l îmbarce şi toate astea din simplul motiv că muzica populară şi costumul naţional sunt bogăţia sufletului său pe care le valorifică şi le face a fi cunoscute şi apreciate în întrega lume.